Testul Papanicolau este cea mai simplă şi eficientă metodă de a depista din timp cancerul sau modificările precanceroase ale colului uterin.
Testul citologic cervico-vaginal Babeş Papanicolau se recomandă a fi efectuat anual, dar nu mai devreme de un an de la începerea activităţii sexuale. În unele cazuri, medicul îţi poate recomanda să faci testul mai rar sau mai des, în funcţie de rezultatele primite şi prezenţa sau absenţa factorilor de risc ai cancerului de col uterin.
Astfel, exista o expresie, pe cat de directa si transanta, pe atat de adevarata in majoritatea cazurilor: “cancerul de col nu doare”.
De la descoperirea metodei de catre Dr. George Papanicolaou in anul 1928 si introducerea in practica curenta in urma cu 50 ani, utilizarea testului a redus numarul de decese datorate cancerului de col uterin cu peste 75%.
Testul Babes Papanicolau nu se efectueza exclusiv pentru depistarea unei tumori maligne de col, dar este un indicator important si in diagnosticarea timpurie a acestei patologii.
Testul Babes Papanicolau face parte din categoria testelor de screening, mai exact a testelor ce se doresc a fi efectuate in depistarea unor modificari in stadii incipiente ale bolilor, pentru a putea fi tratate adecvat.
Examenul citologic Papanicolau reprezinta o metoda esentiala de screening pentru cancerul cervical. Rezultatele sunt comunicate folosind sistemul Bethesda de clasificare. Pentru rezultatele anormale sunt folositi termenii “leziuni scuamoase intraepiteliale cu risc scazut” (LSIL) si “leziuni scuamoase intraepiteliale cu risc crescut” (HSIL). Prima categorie se refera la modificarile celulare asociate cu displazie usoara. Cea de-a doua cuprinde modificarile asociate cu displazie moderata, displazie severa si carcinom in situ. In fata unuia dintre aceste rezultate se indica examen colposcopic si eventual bioptic. Un rezultat echivoc (ASCUS = “celule scuamoase anormale de semnificatie nedeterminata”) comporta 3 modalitati de evaluare: 1) colposcopie; 2) repetarea examenului citologic la interval de 6 luni pana se obtin 3 rezultate negative consecutive; 3) efectuarea testului AND-HPV.
Confom Institutului National de Statistica, Buletin informativ publicat in luna mai 2019, in jur de 70% din cancerele de col uterin sunt cauzate de infecțiile cu Human papillomavirus (HPV), în timp ce tumorile hepatice pot fi cauzate de virusurile hepatitice B și C, iar limfoamele sunt legate de virusul Epstein-Barr.
Potrivit aceleasi institutii, România are cele mai înalte rate standardizate de incidenţă şi mortalitate prin cancer de col uterin din Europa. Mortalitatea mare este explicabilă prin faptul că, în România, diagnosticul este pus în stadii tardive ale bolii, când neoplazia este invazivă.
http://insp.gov.ro/sites/cnepss/cancerul-de-col-uterin
Recomandările OMS privind prevenția și controlul cancerului de col uterin OMS recomandă o abordare cuprinzătoare a prevenirii și controlului cancerului de col uterin prin acțiuni ce includ intervenții pe toată durata vieții, precum: educația comunitară, mobilizarea socială, vaccinarea, screening-ul, tratamentul și îngrijirile paliative [4]. Intervențiile preventive recomandate fetelor și băieților, după caz sunt următoarele:
– vaccinarea HPV a fetelor cu vârsta cuprinsă între 9 și 13 ani, înainte de a deveni active sexual; – educația privind practicile sexuale sigure, inclusiv amânarea debutului activității sexuale;
– promovarea utilizării și furnizarea de prezervative persoanelor care sunt deja active sexual; atenție: prezervativul nu oferă protecție completă împotriva transmiterii infecției cu HPV. Infecția cu HPV se transmite și prin contactul tegumentelor din zona ano-genitală.
– avertismente privind consumul de tutun, care începe deseori în timpul adolescenței și care reprezintă un factor important de risc pentru cancerele de col uterin și alte tipuri de cancer; femeile active sexual trebuie să fie testate în cadrul programelor organizate de screening indiferent dacă au fost vaccinate;
– anomaliile celulare și leziunile precanceroase depistate impun investigații ulterioare pentru confirmare diagnostică, urmărire și tratament, funcție de tipul leziunii diagnosticate;
– cancerul de col uterin invaziv presupune tratament chirurgical, radioterapie și chimioterapie.
Importanța prevenirii prin screening și vaccinare (nu se exclud) este probată de comparația ratelor de supraviețuire la 5 ani în funcție de diagnosticarea precoce (93%) sau tardivă (15%) a CCU .
În opinia experților OMS, prevenția și controlul cancerului de col uterin sunt fezabile dacă :
- sunt dezvoltate și diseminate politici și ghiduri naționale privind controlul cancerului de col uterin pe baza istoricului natural al bolii și a datelor privind prevalența și incidența la diferite grupe de vârstă;
- sunt alocate resursele financiare și tehnice pentru sprijinirea implementării atât a politicilor cât și a ghidurilor, generând servicii accesibile femeilor și fetelor; • sunt implementate programe de educație pentru sănătate și măsuri de prevenție în sprijinul politicilor la nivel național;
- femeile și fetele din grupurile de vârstă participă în număr mare la screening-ul și vaccinarea împotriva infecției cu HPV;
- este administrată vaccinarea țintind HPV, în special pentru fetele adolescente cu vârste între 9 și 13 ani (înainte de a deveni active sexual și când răspunsul imun este optim și oferă protecție eficientă împotriva infecției);
- screening-ul este sistematic și urmat de accesul la diagnostic și tratamentul pre-cancerului sau al cancerului invaziv;
- există un sistem de informare și un plan de monitorizare & evaluare care să pună în evidență realizările, să identifice lacunele și să furnizeze în mod regulat feedback managerilor și furnizorilor de servicii medicale, astfel încât acțiunile corective adecvate să poată fi implementate în timp util;
- este stabilit și menținut un sistem funcțional de trimitere a cazurilor cu rezultate pozitive la testare către serviciile specializate.
